Regretul

Calatorule… ia aminte ca viata e geloasa. Atat de geloasa incat ne-a imprejmuit cu garduri electrificate, astfel ca daca am incerca sa atingem limitele, ne-am zdruncina zdravan. Pricepe acum jocul in care ne tine prizonieri, pentru ca stie ca cei ce ii ghideaza pe altii nu pot fi decat niste exploratori cu ochii larg deschisi, si aceia vor vedea pentru prima data de ce trebuie gasit un echilibru intre a sta pe loc si a te apropia periculos de mult de acele garduri… Treci de ele si vei fi divin , ori mori incercand sa atingi absolutul. Deja stii adevarul. Un cuvant de incurajare? Mai bine sa ajungi a iti regreta nebunia decat sa iti regreti neputinta de a vedea…